Fondul de carte romaneasca veche cuprinde cartile dintre anii 1508-1830, tiparite in limba romana sau de catre romani si cele tiparite in alte limbi pe teritoriul Tarii Romanesti si Moldovei.
Biblioteca Academiei Romane detine cel mai mare numar din cartile veacului al XVl-lea precum: Liturghierul (1508) si Evangheliarul (1512), tiparite de Macarie la Targoviste, apoi tipariturile diaconului Coresi ca si cartile veacului al XVII-lea, dintre care remarcam Noul Testament de la Balgrad (1648), Indreptarea legii (Targoviste, 1652), Biblia de la Bucuresti (1688).
Impresionante sunt cartile tiparite in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu de catre marele carturar si tipograf Antim Ivireanul sau cele ale lui Dimitrie Cantemir imprimate la Londra si Paris, precum l'Histoire de l'Empire Ottoman (1734 sI 1743) ca si cartile reprezentantilor Scolii Ardelene, tiparite la Buda sau Viena. Descrise in monumentala Bibliografie Romaneasca Veche (1903-1944), cartile romanesti vechi constituie baza de studiu pentru istoria limbii si culturii romane.